Sat si Biserică fortificată

Tinutul sasesc se intinde de-a lungul drumului catre Sorostin. In spatele dealului cetatii au aparut in ultimii ani cartierele romanilor si rromilor. Conform numelui si primelor atestari, Tapu era proprietatea manastirii Igris din Banat. Prima data este mentionat un preot in 1309. Intre 1319 si 1500, satul era feuda a abatiei cisterciene Igris. Impreuna cu Manarade, Cenade si Sorostin forma o unitate administrativa, ce se bucura de suportul liber al puterii judecatoresti sasesti al celor Sapte Scaune. ...

Sat
Alma Vii se afla pe un afluent al Vaii Calvei aproape de drumul ce leaga Medias de Agnita. In jurul dealului cetatii se dezvolta zona locuita de sasi, iar la estul ei, cea locuita de romani. La 1289 are loc prima atestare documentara, cand parohul din Alma Vii este mentionat printre parohii Capitulului de Medias. Din punct de vedere administrativ, localitatea era o comuna libera a Scaunului de Medias, astazi face parte din comuna Mosna, judetul Sibiu. Recensamantul din ...

Satul si biserică fortificată
Agarbiciu se afla la varsarea paraului Soala in Visa. Doua ulite merg care nord, de-a lungul paraului Visa, doua catre sud-est, de-a lungul paraului Soala. Biserică fortificată se inalta pe un deal din estul imprejurimilor satului. Agarbiciu a fost fondat in sec. al XIII-lea de colonisti germani. Este atestat pentru prima data documentar la 1357, ca o comuna libera a Scaunului Seica. Agarbiciu este astazi o localitate din comuna Axente Sever, judetul Sibiu. Primul registru ...

Satul si biserică fortificată
Pe un afluent sudic al Tarnavei Mici se intind doua ulite de-a lungul Vaii Baznei. In timpul domniei regelui maghiar Stefan al V-lea (1270-1272), localitatea s-a aflat in proprietatea fiului contelui Bozouch. Bazna era, asadar, o comuna vasala din Comitatului Tarnava. Asa cum este cunoscut din prima atestare documentara de la 1302, acesta cedeaza mai departe locul comitatului Alba. Fosta proprietate nobiliara si-a dobandit libertatea prima data in 1359. De la aceasta data, Bazna se afla ...

Satul si biserica evanghelica
Localitatea se afla la varsarea unui afluent stang in Calva. Popularea acestei regiuni de catre colonistii sasi a avut loc in a doua jumatate a sec. al XIII-lea. Locuitorii noilor asezari erau majoritar iobagi, satele fusesera deja de dinainte de colonizare oferite seniorilor feudali. Valea Buii se intinde de la est la vest si separa Podisul Tarnavelor de Podisul Hartibaciului. Agricultura a modelat regiunea dintotdeauna. Pe langa agricultura si cresterea animalelor, cultivarea vitei-de-vie a jucat ...

Otomanii au patruns prima data in Transilvania in 1395. Bisericile fortificate si cetatile bisericesti au aparut in continuare ca niste constructii comunitare ale satenilor. Edificiile au fost inconjurate de ziduri cu drumuri de straja, guri de tragere si de pacura precum si de turnuri de aparare ca protectie impotriva amenintarii permanente. Ele serveau auto-apararii comunitatii satului si au format in timp impreuna cu satul o unitate structurala. Dupa sec. al XVIII-lea, cetatile bisericesti isi pierd functia lor ca loc de ...

Bagaciu s-a format pe un afluent sudic al Tarnavei Mici, pe terasa paraului cu acelasi nume. Intemeierea localitatii are loc in ultima perioada de colonizare, in sec. al XIII-lea. Administrativ, comuna cu statut liber a apartinut Scaunului Medias, mai tarziu Comitatului Tarnava Mare, iar astazi face parte din judetul Mures. Ecleziastic, comuna era o suburbie a Capitulului Bagaciu, ce reunea comunitatile transilvaneano-sasesti din Podisul Tarnavelor. De-a lungul secolelor, agricultura a fost ocupatia de baza a locuitorilor din zona. La doua ...

Satul si biserică fortificată
Satul de tip linear se afla pe o panta ce coboara, la nord, spre parau. Pana in 1447 era proprietatea Cetatii de Balta, asadar, locuitorii erau supusi ai Comitatului Tarnava, apoi feuda a nobilimii maghiare. In 1488, Tarnava impreuna cu Boian este incredintata domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare, de catre regele Matei I Corvin. In secolul al XVIII-lea revin nobilii ca proprietari pana in 1848. Din punct de vedere administrativ, Boian facea parte in Evul Mediu ...

Satul si biserica evanghelica
Asezarea, la origine germana, s-a dezvoltat incepand cu sec. al XIII-lea pe un afluent sudic al paraului omonim care se varsa in Tarnava Mare. Ecleziastic, locul a apartinut Capitulul de Medias, iar astazi face parte din districtul bisericesc Medias. Administrativ, Buzd era o comuna libera din Scaunul Medias; astazi, localitatea apartine de comuna Brateiu din judetul Sibiu. Prima atestare documentara are loc la 1356, cand este mentionat un locuitor pe nume “Hengli”. In 1516 traiau aici ...

Satul si biserica evanghelica
Darlos se afla pe valea paraului Curciu, care venind din nord, la est de Medias, se varsa in Tarnava Mare. Satul a fost o feuda in Comitatul Tarnava aflata in posesia familiilor nobiliare maghiare, ultimii posesori fiind familia Haller. Ecleziastic, acesta a apartinut de Comitatul Bagaciu, iar astazi este o comunitate-diaspora in districtul bisericesc Medias. Pana in sec. al XIX-lea, edificiul bisericesc era inconjurat de un zid defensiv; spatiul liber aflat astazi in fata bisericii se ...