Mediasch / Mediaş / Medgyes

Centrul medieval al orasului
Pe malul stang al Tarnavei Mari, piata fondata dupa 1270 a devenit suburbie a Tarii Vinului si a primit in 1545 carta orasului. Comertul si mestesugurile au dominat viata orasului. Pe latura de sud a castelului se afla un sir de case cu vedere catre piata; locul este inconjurat de alte cladiri publice si de casele cetatenilor cu stare. In 1850, Medias avea 5.337 locuitori. Recensamantul din 1930 a inregistrat 15.505 persoane, dintre care 5.974 germani, 4.204 romani, 3.876 unguri, 20 rromi, 702 evrei si 345 rromi si alti 404. Cel de-al doilea oras ca marime din judetul Sibiu numara la ultimul recensamant 47.209 locuitori, dintre care 700 erau germani.

Biserica evanghelica
Biserică fortificată, “castelul”, inconjoara biserica parohiala cu clopotnita inalta din secolul al XV-lea. In interiorul celor doua ziduri circulare cu patru turnuri si un turn de poarta se aflau inainte primaria, casa parohiala, casa predicatorului si scoala. Castelul este singura cetate bisericeasca, care s-a pastrat in zona urbana.

Centru pentru pregatirea personalului didactic
Una dintre cele mai vechi cladiri ale orasului exista inca din 1588 si apartinea primarului Hannes Schuller. Parterul gotic a fost in inaltat cu un etaj in perioada Renasterii. In urma lucrarilor ample de restaurare, casa adaposteste astazi un centru pentru pregatirea personalului didactic in limba germana al Ministerului Educatiei si Cercetarii din Romania.

Biserica evanghelica
In a doua jumatate a secolului al XIII-lea, comunitatea a ridicat un prim edificiu bisericesc care a fost dovedit arheologic. Un secol mai tarziu este construita o a doua biserica. De aici, porneste la sfarsitul secolului al XIV-lea, constructia bisericii fortificate Sf. Margareta, finalizata in anul 1488. Astfel, actuala biserica arata pe partea de nord ca o bazilica, iar pe latura de sud ca o biserica-hala, asemanatoare bisericii evanghelice din Sibiu. In timpul ultimei faze de constructie, turnul a fost inaltat cu 3 etaje si acoperisul a fost acoperit cu placi glazurate. Masurand 69 m, este unul dintre cele mai inalte turnuri din Transilvania si are o inclinare de 2, 32 m spre nord.

Turnul trompetilor
In dreptul ceasului din turn se afla din secolul al XVII-lea, intr-o nisa, o figurina, omuletul ceasurilor, numit si Turepitz. Intre timp a fost inlocuita in 1927 cu o statueta Roland si atasata in 1982 nou, cioplita de sculptorul Kurt Fritz Handel. Aceasta anunta printr-un mecanism ora fixa.

Naosul bisericii Sf. Margareta
Nava centrala este acoperita de o bolta cilindrica. Intersectiile fara capiteluri urca din coloane catre arce. In cele doua firide de est ale navei laterale sudice au fost integrate galerii sculptate. Atat nava laterala nordica cat si peretele de nord al navei centrale prezinta picturi murale mai vechi. Pe peretele de nord se gasesc scene din istoria martirilor crestini sau scena din Vechiul Testament in care cade mana din cer. Urmeaza incununarea cu spini a lui Iisus si apoi martiriul celor zece mii, dedesubt o scriere cu minuscule (traducere din latina): “Aceasta lucrare a fost finalizata in anul Domnului 1420”. Urmeaza apoi pe un arc ce da spre nava nordica scena arborelui genealogic al lui Jesse. In cel de-al doilea segment de pe peretele de nord se afla o Pieta si Plangerea lui Hristos dupa luarea de pe cruce de la inceputul secolului al XVI-lea.

Triptic in stil gotic tarziu
Biserica datoreaza bijuteria sa nepretuita, altarul din 1480 – 1488, unui artist necunoscut din cercul scolii Wiener Schottenaltar. Acesta cuprinde 8 scene pictate ale patimilor lui Hristos. Latura zilelor de sarbatoare si scrinul altarului au fost concasate.

Covoare anatoliene
Deosebit de valoroasa este colectia de covoare cu precadere anatoliene de la inceputul secolului al XVII-lea, care au fost daruite bisericii de catre negustori. De remarcat sunt covoarele cu cap de pasare, pentru nisele de rugaciune si cu foarte rar intalnitul scorpion.

Piatra funerara a Barbarei Theilesius
Sculptorul sibian Elias Nicolai a realizat-o pe Barbara Theilesius, nascuta Schlemmer, in mijlocul celor patru fii ai sai care se roaga.

Picturi murale
In luneta catre arcul de triump este reprezentat un ciclu al Patimilor lui Hristos din care lipseste insa scena Rastignirii.

.

Text: M. Rill, Fotos: M. Rill, A. Kloos