Durles / Dârlos / Darlac

Satul si biserica evanghelica
Darlos se afla pe valea paraului Curciu, care venind din nord, la est de Medias, se varsa in Tarnava Mare. Satul a fost o feuda in Comitatul Tarnava aflata in posesia familiilor nobiliare maghiare, ultimii posesori fiind familia Haller. Ecleziastic, acesta a apartinut de Comitatul Bagaciu, iar astazi este o comunitate-diaspora in districtul bisericesc Medias. Pana in sec. al XIX-lea, edificiul bisericesc era inconjurat de un zid defensiv; spatiul liber aflat astazi in fata bisericii se numeste “la Cetate”. Acesta nu mai exista in prezent. In 1930, locuiau in sat 2.206 persoane, dintre care 1.328 romani, 587 germani, 100 unguri, patru evrei si 182 cetateni de origine rroma. In 2011, recensamantul a numarat 2.820 locuitori, dintre care 30 erau germani. Satele Curciu si Valea Lunga apartin centrului comunitar din judetul Sibiu.

Satul si biserică fortificată
In jurul unei margini muntoase a Podisului Tarnavelor se adaposteste strada principala cu drumurile sale adiacente. La intersectia strazilor, pe imasul satului, se ridica biserica evanghelica pe un mic platou al unui versant de munte.
Biserică fortificată
Pana in sec. al XIX-lea, biserica era inconjurata de un zid concentric simplu. Pana in sec. al XX-lea se mai aflau aici camarile satenilor intr-un patrulater deschis.

Biserica evanghelica
Biserica–hala in stil gotic din sec. al XV-lea a fost ridicata pe locul unei cladiri anterioare mai vechi. Biserica-hala fara turn cu cor inchis prezinta pe acoperisul in doua pante abrupte un foisor mic, unde atarna trei clopote. Trei portaluri permit accesul in sala bisericii. Pe un pilon al peretelui exterior se afla sculptura unui sfant. Sacristia a fost scoasa. In peretele de sud, in apropierea portalului sudic, sunt inserate mai multe fragmente de sculpturi romane in piatra.

Portalul vestic
Pinacluri laterale si o friza ornamentata traforat orb incadreaza portalul ogival. Bresele pe trei nivele conduc pe langa luptatori o friza cu vita-de-vie si frunze de stejar, care continua pe arhivolte. In timpan se mai vad ramasite ale unei fresce: Hristos este incadrat de mijlocitorii Maria si Ioan (Deisis). Deasupra portalului de vest se afla o rozeta cu ornamente traforate.

Privire catre cor
Corul este acoperit de o bolta in stil gotic sustinuta de pilastri puternici, doua dintre acestia au statui neobisnuite cu baldachine, care ar apartine Fecioarei Maria si a evanghelistului Ioan. Pe cele sase console de piatra se gasesc reprezentari figurative si rozete. Pe peretele de nord se afla o nisa pentru sacrament, portalul sacristiei in stil gotic si un portal in stil renascentist.

Picturi murale in cor
In timpul lucrarilor de restaurare recent efectuate au fost descoperite noi picturi murale realizate pe suprafete intinse. Ele dateaza de la inceputul sec. al XVI-lea. Partea inferioara a peretelui inconjoara o tapiserie pictata, o draperie pe inele cu pliuri ce cad, ca in multe biserici ortodoxe de traditie bizantina. Peretele de sud prezinta o sedilie bogat ornamentata cu doua locuri, al carei fundal aduce la iveala o pictura murala cu doi razboinici sfinti. Picturi murale in firida corului cu Judecata de Apoi.

Imparatul Constantin si mama sa Elena
Imparatul bizantin Constantin a facut crestinismul sa ajunga dintr-o religie persecutata, in parte tolerata, religie de stat. Picturile murale apartin, probabil, al unui maistru scolit in manastirile Moldovei; acest lucru devine deosebit de evident in reprezentarea imparatului Constantin. Imbracamintea sa aminteste de cea a unui domnitor moldovean.

Picturi murale in cor
In timpul lucrarilor de restaurare din 1975 au fost descoperite picturi murale grav deteriorate intre coloane. Acestea prezinta o decoratie de draperie imaginara. In sec. al XIX-lea, calatorul Auguste de Gerando descria urmatoarele scene: Cina cea de Taina, cei patru evanghelisti, martiri, David, Salomon, Hristos, inger, calugar si demon, precum si sfintii imparati Ladislau si Stefan I. al Ungariei.

Picturi murale pe peretii exteriori
Reprezentarea sfantului Cristofor cu copilul Iisus pe brat ferea, conform credintei populare, de accidente si moarte subita.

Picturi murale pe peretii exteriori
Pe peretii exteriori ai corului, in partea superioara, s-au pastrat fragmente din picturile murale extinse. Partea de sud acopera scene cu Arestarea lui Iisus si cu o reprezentare impresionanta a lui Cristofor. In absida se mai vad Rastignirea, Hristos inaintea lui Pilat, si pe fatada nordica, Coborarea de pe cruce si Punerea in mormant.

Altar
Podiumul dateaza din 1633. Deasupra vine o parte mai noua compusa dintr-un tablou central, o reprezentare a lui Hristos binecuvantand, flancata de doua tablouri laterale reprezentand vaze cu flori.

Orga
In anul 1721, comunitatea bisericeasca a primit o orga pozitiva veche din Richis pentru 80 de guldeni. Friedrich und Wilhelm Maetz au adus orga noua pe galeria de vest din 1793. Leopold Wegenestei a extins orga in 1910 la opt fatade.

Text, Martin Rill