Mardisch / Moardas / Mardos

Toponimul
Asa cum a stabilit Walter Scheiner (1926), numele este de origine cumana. Semnificatia acestuia nu a fost explicata complet.

Istorie
Localitatea este atestata pentru prima data documentar la 1373, fondata probabil insa in secolul al XIII-lea. La 1516 a avut loc primul recensamant, in urma caruia Moardas numara 40 proprietari, 3 vaduve, 1 cioban, 1 morar si 1 invatator.
In 1594 se naste Christian Barth, fiul invatatorului Barth Mardisch. Mai tarziu, in 1647, devine episcop evanghelic in Biertan si moare in 1652.
Desi scoala din Moardas, mai exact spus, invatatorul sau este pomenit prima data in 1516, aceasta pare sa fie mai veche. Cativa dintre elevii locului au studiat mai tarziu chiar si in strainatate, asemeni lui Christian Barth, episcopul, si mai devreme, lui Michael Eckhart de Ardisch. Acesta a fost in 1434 inmatriculat la Universitatea din Viena si a studiat la Facultatea de Drept. Timp de peste 500 de ani au existat tensiuni datorate teritoriilor Hattert “Lang Ebene und Firstenthal” cu nobilii din Ravasel. Legenda spune ca Maria Terezia insasi a fost implicata in intamplare.
La 1740 sunt mentionati si romanii ca locuitori. La mijlocul secolului al XIX-lea traiau in Moardas 545 de locuitori. Populatia era amestecata: sasi, romani, unguri, rromi.

Biserica
Biserica-hala gotica cu turn vestic a aparut la sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolul al XV-lea. Corul se remarca prin consolele decorate diferit, pe care se sprijina bolta ogivala, printre altele, una reprezentand un personaj cu un cos pe spate. Cele trei ferestre ale corului prezinta decoratii executate cu precizie, cu motive in forma de trifoi, trifoi cu patru foi, rozete si foite de peste. Pe peretele de nord al corului se afla un tabernacol gotic.

Biserica a fost inchinata initial sf. Nicolae. Parohul comunei s-a plans in 1869 de neglijarea acesteia si a cimitirului. In 1874, sacristia a fost demolata. Reparaturi ale bisericii au fost realizate in 1913 si 1959.

Altarul
In biserica se poate vedea un altar baroc din 1789. Acesta a fost executat de un anume Petersberger pentru 421 florini. Tabloul central cu Rastignirea este de la 1700. Rama altarului ca si parti ale stranei se pot vedea inca in biserica.

Orga
Orga a fost construita in 1794 de renumitul constructor de orgi transilvanean Samuel Metz. Avea 10 registre fara pedala. Cosntructorul de orgi sibian Emanuel Hradik a renovat-o la 1873. In primul Razboi Mondial, tubulatura orgii a fost confiscata in scopuri belice. De-abia in 1963, in timpul unei renovari generale, acestea au putut fi inlocuite.

Clopotnita
In vestul bisericii se afla pana in 1880 o clopotnita, in timp ce membrii comunitatii adunau lemn in padure pentru sprijinirea turnului darapanat, acesta s-a prabusit. In nord-est s-a pastrat un turn rotund deosebit de proeminent. Acesta a functionat ca clopotnita pana in secolul al XX-lea. In 1883 a fost turnat clopotul mic de turnatorul Wolf pentru 133 florini.

Clopotul
S-a pastrat un clopot din secolul al XIV-lea cu majuscule gotice. Celelalte doua clopote sunt din 1927.

Biserică fortificată
Biserica este inconjurata de un zid de incinta patrulater, care avea initial o inaltime apreciabila. Acesta pare sa fi fost ridicat pe niste foste ruine. In vest se afla clopotnita cu turnul-ceas si acoperis piramidal. Acesta s-a prabusit in 1880. In coltul nord-estic se afla un turn deosebit de proeminent cu acoperis conic.

La intrarea in cetate dinspre sud-vest se afla fosta primarie. Etajul acestuia a fost demolat datorita stadiului avansat de degradare. Partea inferioara a fost renovata. In nord-vestul cetatii se gasea casa parohiala. In 1912, aceasta a fost renovata complet, dupa ce se prabusise in 1910 partial.
Unul dintre clopote si cristelnita se afla de ceva vreme in localitatea Drabenderhöhe, in noul infiintatul “turn al amintirilor” din caminul de batrani.

Un proces datorat frontierei Hattert, care s-a desfasurat din secolul al XIII-lea pana n 1970 cu stramosii si urmasii anumitor “Farkas Janos” und “Rovas”, o vita nobila contra locuitorilor din Moardas, arata cat de acerb s-a dovedit aceasta lupta a sasilor din localitate pentru libertatea si proprietatea lor.

.
Text: Fotos: A. Kloos