Petersdorf / Petis / Kispéterfalva

Satul si biserică fortificată
Pe un afluent estic al Visei, la poalele impadurite ale Podisului Hartibaciului se afla Petis. Comuna se pare ca a fost intemeiata de greavi sasi, o mica nobilime ce a emigrat cu colonisti. Se pare ca acestia locuiau in satul invecinat, Rapa, putin la vest de Petis. Conform legendei, Rapa a fost arsa de locuitorii din invecinatul Calvasar si astfel o noua asezare a fost intemeiata. Prima atestare documentara a localitatii a avut loc in 1336. In document este mentionat ca senior feudal al Petisului greavul Nikolaus din Talmes. Cativa ani mai tarziu este pomenit ca proprietar al locului greavul Peter din Biertan. Pe la mijlocul secolului al XV-lea, nobilul vinde Petisul judelui regal din Sibiu, Peter din Rosia, pentru 1000 guldeni. Acesta, la randul sau, amaneteaza locul catre cetateanul din Sibiu, Paul Horvath. Klara din Rosia, vaduva lui Peter, inainteaza regelui Matei cererea de a pune Petisul sub jurisdictia celor Sapte Scaune. In ciuda acestei protectii regale, satul ajunge in 1525 din nou proprietate nobiliara a familiei Gerendi si isi dobandeste libertatea o data cu desfiintarea iobagiei in timpul Revolutiei de la 1848. Din cauza conduitei necuvenite a unui paroh, 16 familii trec la confesiunea catolica. Consolidarea terenurilor a avut loc la 1903. In 1930, numarul locuitorilor insuma 522, dintre care 380 erau germani, 141 romani si un ungur. Exodul rural a inceput inca din perioada interbelica, astfel incat parohii din Petis, Buia, Veseus si Mighindoala trebuiau sa conlucreze.

Biserica evanghelica
Primul edificiu bisericesc, inchinat Sf. Quirinus, era o biserica romanica cu o clopotnita separata, ramasite ale acesteia s-au pastrat in curtea casei parohiale. In ultimul sfert al sec. al XIX-lea, biserica era in pericol de prabusire si a fost abandonata. Cu ajutorul asociatiei Gustav Adolf, biserica-hala actuala cu clopotnita a fost ridicata in 1890.

Interior biserica evanghelica
Tot spatiul din biserica este acoperit de un tavan plan, corul de forma semicirculara e inchis. Pe partea de vest si sud a fost instalat un balcon de lemn. Altarul din 1713 provine de la cladirea anterioara. Franz Resch a mostenit in 1894 orga bisericii Elisabeta din 1720 in Sibiu si a instalat-o prin intermediul firmei Hörbiger.

.
Text: M. Rill, Fotos: G. Gerster, M. Rill, A. Kloos