Schaal / Şoala / Sálya

Satul si biserică fortificată
Pe un afluent drept al Visei, pe paraul Soala, se afla comuna Soala, cu statut initial de tinut aservit. Satul liniar se compune dintr-o strada principala si o foarte scurta strada laterala. Ecleziastic, Soala apartinea de adunarea canonicilor din Seica, iar administrativ de Scaunul Medias. Soala este astazi o localitate din comuna Axente Sever in judetul Sibiu. La prima atestare documentara din 1331, Soala se afla in posesia greavilor de Vurpar. Locul si-a cumparat libertatea pentru 400 de guldeni in anul 1368. In Soala traiau in 1516, 49 proprietari, zece vaduve, un cioban si un invatator, in anul 1532, numarul locuitorilor urca la 50 de proprietari. Din cauza liniei de hotar relativ mica, Soala avea constant dispute cu comunele vecine Agarbiciu, Seica Mare si Valea Viilor. Tinutul a fost afectat de multe ori de incendii: in 1694, la inceputul secolului al XVIII-lea si in 1834. In anul 1753, doua femei au fost aduse in fata curtii acuzate de vrajitorie, insa, din lipsa de dovezi, au fost exilate de pe pamantul craiesc. In 1850, Soala numara 883 de locuitori. In 1930, din 816 locuitori, 498 erau germani, 233 romani und 85 rromi. In 1992 traiau in comunitate 331 locuitori, dintre care 29 erau germani. In 2002 , Soala avea 314 locuitori, dintre care 301 erau romani, 8 germani und 5 rromi.

Biserică fortificată
In mijloc se intinde strada principala si formeaza o piata triunghiulara, de unde se desparte in partea de nord-est un drum catre cetate, aflata pe o culme ce domina localitatea. Biserica inchinata sf. Ursula este in stil gotic tarziu. Refacerea ei (cu prelungire catre vest) in urma devastarii datorate unui incendiu dureaza din 1832 pana in 1834. Clopotele atarna intr-o clopotnita de lemn din curte. Un zid de incinta poligonal (sfarsit de secol V, inceput de secol XVI) cu trei turnuri inconjoara biserica.

Interior
In urma incendiului din 1782, biserica a fost reconstruita de mesterul constructor din Soala, Johann Pelger. Nava centrala a fost extinsa catre vest si primi un tavan plan. Sacristia aflata pe partea de sud avea o clopotnita, care a fost demolata in 1883. Altarul in stil clasicist a fost realizat de Wilhelm Schadhauer in 1845.

Amvonul
Deasupra cosului amvonului a fost atasat un badachin in stil baroc tarziu.

Cristelnita
Cristelnita este in stil renascentist si dateaza din 1527.

Orga
Orga cu fatada in stil clasicist a fost construita de brasoveanul Heinrich Maywald in 1851.

.
Text: M. Rill, Fotos: G. Gerster, M. Rill, A. Kloos